Browsing Category "carti"
30 May
2011
Posted in: carti, despre suflet
By    No Comments

Daruind vei dobandi

[…] neghiob si stramt la minte, cum ma aflu, n-am fost totusi atat de stupid si nestiutor incat sa cred ca Hristos ne cere sa dam din prisosul nostru: asta o fac doar si paganii. Am fost insa indeajuns de nepriceput si de ratacit in bezna spre a cugeta – ceea ce pare intru totul conform cu invatatura crestina – ca ni se cere sa dam din putinul nostru, de nu si din prea putinul nostru. Ba am si mers pana la a ma invoi cu ideea ca din pilda celor doi bani aruncati de femeia vaduva in cutia darurilor (Marc 12, 41-44 ; Luca 21, 1-4) reiese indemnul de a da tot ce avem, toata avutia noastra.

A fost nevoie sa nimeresc a citi, acum catva timp, un text al poetului francez Henri Michaux (1899-1998) pentru a intelege, cutremurandu-ma, infiorandu-ma, ca Hristos ne cere cu totul altceva. Si anume: sa dam ce nu avem.

read more

23 Dec
2010
Posted in: carti, despre suflet
By    No Comments

Vis in noaptea de Craciun

Am avut un vis în noaptea de Craciun…
Mergeam pe o plaja, iar Dumnezeu pasea alaturi de
mine,
Pasii ni se imprimau pe nisip, lasând o urma dubla:
Una era a mea, cealalta a Lui.
Atunci mi-a trecut prin minte ideea ca fiecare din
pasii nostri
Reprezentau o zi din viata mea…
M-am oprit ca sa privesc în urma
Si am revazut toti pasii care se pierdeau în
departare.
Dar am observat ca în unele locuri, în loc de doua
urme,
Nu mai era decât una singura…
Am revazut filmul vietii mele…
Ce surpriza!
Locurile în care nu se vedea decât o singura urma
Corespondeau cu zilele cele mai întunecate ale
existentei mele:
Zile de neliniste si de rea-vointa,
Zile de egoism sau de proasta dispozitie,
Zile de încercari si de îndoiala,
Zile de nesuportat,
Zile în care eu fusesem de nesuportat…
Si atunci, întorcându-ma spre Domnul, am îndraznit
sa-i reprosez:
“Totusi ne-ai promis ca vei fi cu noi în toate zilele!
De ce nu ti-ai tinut promisiunea?
De ce m-ai lasat singur în cele mai grele momente din
viata,
În zilele când aveam cea mai mare nevoie de Tine?…”
Iar Domnul mi-a raspuns:
“Dragul meu, zilele pentru care n-ai vazut
Decât o singura urma de pasi pe nisip
sunt zilele în care te-am purtat pe brate…”

> > > > >
Ademar Barros (poet brazilian)


22 Dec
2010
Posted in: carti
By    No Comments

Dialogurile lui Platon – Phaedon

Voi incerca sa ofer o interpretare proprie a unuia din dialogurile lui Platon. Povestirea de care vorbesc il are ca personaj central pe Socrate, condamnat la moarte de catre atenieni, acesta petrecandu-si ultimele clipe in mijlocul catorva dintre discipolii sai. Tema acestui (al cincilea) dialog o reprezinta disertatia filozofica a lui Socrate referitoare la unicitatea si nemurirea sufletului. Pentru cei interesati, textul se gaseste online aici:

Dialogurile lui Platon – Fedon

As vrea sa cadem de acord, pentru inceput, asupra unui lucru: si anume acela ca trupul nostru este responsabil pentru majoritatea nefericirilor existente in viata noastra. Trupul este acela care are nevoie de haine scumpe, masini, case, hrana, bauturi alese. Trupul este acela care, influentat de stimuli externi, comanda creierului ce anume are nevoie…distorsionand, de cele mai multe ori, realitatea. Daca suntem de acord cu acest lucru, vom fi de acord si cu faptul ca nu prin intermediul trupului ajunge o persoana sa cunoasca adevarul. De fapt, de multe ori, realitatea perceputa prin simturi poate fi falsa: puneti mana pe un obiect extrem de rece (o bara de metal), si veti avea o senzatie de arsura. La fel, nici vazul nu prezinta o mai buna perceptie a realitatii: pentru cei miopi lucrurile par sa se mareasca pe masura ce te indepartezi de ele, asa cum pentru cei cu probleme de vedere la apropiere este exact invers. In concluzie, daca realitatea e diferita in functie de sistemul fiecaruia de perceptie, cum mai putem sti atunci ce e real si ce nu?

read more